Garda merge înainte…

Chestiunea legionarismului interbelic a fost deja analizată în fel și chip. Sursele bibliografice nu încetează să crească în dimensiuni și la număr. Memoriile și mărturiile celor care au participat, în calitate de gardiști, la manifestațiile și momentele de răscruce ale Legiunii în anii 1930-1941, de până la venirea trupelor sovietice și metamorfoza țării în ,,democrație…

Citeste mai mult

Saltul eșuat

Cred că putem spune, fără să greșim, că două obsesii au traversat istoria celor 42 de ani de regim comunist din România: industrializarea și independența. Încă din perioada anilor 50, când România se afla sub ocupație militară sovietică, regimul lui Dej a demarat o politică forțată de modernizare a agriculturii (colectivizare) și, ulterior, de distanțare…

Citeste mai mult

Liberalism necontrafăcut

Contraistoria liberalismului (Tact, 2016) a italianului Domenico Losurdo este o carte care ridică multe întrebări și deschide la fel de multe probleme. Titlul este oarecum înșelător pentru că Losurdo nu scrie nici o istorie a curentelor liberale și nici nu studiază doctrina liberală cu rezultatele sale palpabile din societățile democratice dezvoltate. Losurdo, filozof și istoric…

Citeste mai mult

Măștile veacului

George Neagoe a publicat o carte despre colaboraționismele cu regimul comunist ale lui Ștefan Augustin Doinaș, cu sprijinul academic al mandarinului Nicolae Manolescu. Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș (Cartea Românească, 2013) deschide orizontul unei tematici mai largi despre interacțiunile dintre intelectualitate și putere. Tocmai de aceea, George Neagoe inițiază un nou șantier de lucru…

Citeste mai mult

Intelectualii valahi

Atunci când te confrunți cu intelectualii români, orice alt intelectual român de prin preajmă are slăbiciuni pentru unii și antipatii viscerale pentru alții. Când folosim cu lejeritate sintagma intelectuali îi avem în vedere exclusiv pe poeți, romancieri, critici literari, istorici, filozofi și, categorie universală în România, „eseiști”. Cumva, oamenii de știință pot fi geniali „ingineri”…

Citeste mai mult

Televiziune și ideologie în România lui Ceaușescu

Trebuie spus din capul locului că lucrarea lui Alexandru Matei, O tribună captivantă. Televiziune, ideologie, societate în România socialistă (1965 – 1983) este o premieră reușită din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, avem de-a face cu o premieră absolută, în sensul că este prima lucrare publicată în limba română despre televiziunea din perioada…

Citeste mai mult

Ce nu e în regulă cu legea „antilegionară”?

Legea „antilegionară”, promulgată de președintele Johannis cu aproximativ două săptămâni în urmă, a reușit să stârnească polemici și dezbateri aprinse în spațiul public. Deși dezbaterile ar fi trebuit să aibă loc înainte de adoptarea legii, consider că ele sunt binevenite chiar și după ce aceasta a intrat în vigoare. Ele sunt cu siguranță un prilej…

Citeste mai mult

Privind înapoi spre începuturile regimului comunist

 Privind înapoi. Amintirile unui fost ziarist comunist sunt memoriile lui Sorin Toma, fost redactor șef al ziarului Scânteia în perioada 1947 – 1960. Despre Sorin Toma știam înainte destul de puține lucruri. Unul dintre ele era legat de celebra serie de articole, „Putrefacția poeziei sau poezia putrefacției”, scrise în 1948, al căror scop era marginalizarea…

Citeste mai mult

De ce au românii încredere în Biserică

  După cum aflăm periodic din statistici și din sondajele de opinie majoritatea românilor își declară apartenența la religia ortodoxă, iar instituția Bisericii Ortodoxe Române se bucură de o încredere ridicată în rândul populației. Deși nu se știe exact la ce anume se referă întrebarea din sondaje referitoare la încrederea în instituția Bisericii, rezultatele lor…

Citeste mai mult

De ce au participat naționaliștii și anti-capitaliștii la protestele anti-RMGC

Cine a fost în Piața Universității în primele zile ale protestelor împotriva exploatării de la Roșia Montană, a putut observa un fenomen curios la prima vedere : erau adunați la un loc, în numele aceleiași cauze, oameni care aveau pancarte cu „Jos capitalismul”, „Nu vrem capitalism sălbatic” etc., dar și „România grădina Maicii Domnului” sau „Monarhia…

Citeste mai mult

Democrația românească la fel ca-n anii ’20

Imediat după căderea comunismului în 1989, din nevoia de legitimare a noii elite intelectuale și politice, societatea românească din perioada interbelică devine un punct de reper. În interbelic aveam o democrație reală, sistemul pluripartid funcționa, exista o autentică elită culturală, iar anul 1938 era considerat maximul dezvoltării economice a României moderne. Între timp, mitul interbelicului…

Citeste mai mult