[popupwfancybox group=”GROUP1″]
Florin Georgescu (FG de aici încolo) a scris 1.000 de pagini despre capital în România postcomunistă. Sunt trei volume îmbibate cu date. Exceptând primul capitol al volumului I (vezi mai jos) și anumite părți din volumul III, respectiv capitolele 8 și 10, în rest totul este tributar cifrelor și datelor statistice. Sunt mii și mii…
Cartea din 2018 a viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, profesor universitar, fost deputat și ministru, însă și una din vocile discrete, dar apăsate ale Partidului Social Democrat, este, fără exagerări, o excelentă fișă clinică a economiei românești de după 1989. Cantitatea de date puse la dispoziție de Florin Georgescu, în aproximativ o mie…
„Eu unul prefer un pungaș independent unui om de treabă lingău.” (Henry de Montherlant) Aproximativ 25% din populația României se află în clipa de față în risc de sărăcie, ceea ce vrea să spună că nu au venituri lunare medii decât cel mult pentru a se hrăni, a se încălzi și a se îmbrăca[i]. Aproape…
Cartea recentă a lui Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă, își propune în mod explicit o critică radicală a elitei intelectuale autohtone post-comuniste. De la începutul cărții autorul precizează că demersul său se înscrie în siajul mai larg al criticii hegemoniei neoliberale locale post-decembriste, unul dintre punctele de reper în acest…
Făcând referire la romanul Adio, Europa!, Virgil Nemoianu scria că opera lui I. D. Sîrbu e una din cele mai semnificative producții culturale românești ale anilor ʻ80 ai secolul trecut, precum și unul din puținele romane de idei cu adevărat valoroase care au fost concepute în limba română [1]. Și continua: ʻdacă ar fi apărut…
Chestiunea legionarismului interbelic a fost deja analizată în fel și chip. Sursele bibliografice nu încetează să crească în dimensiuni și la număr. Memoriile și mărturiile celor care au participat, în calitate de gardiști, la manifestațiile și momentele de răscruce ale Legiunii în anii 1930-1941, de până la venirea trupelor sovietice și metamorfoza țării în ,,democrație…
Cred că putem spune, fără să greșim, că două obsesii au traversat istoria celor 42 de ani de regim comunist din România: industrializarea și independența. Încă din perioada anilor 50, când România se afla sub ocupație militară sovietică, regimul lui Dej a demarat o politică forțată de modernizare a agriculturii (colectivizare) și, ulterior, de distanțare…
Contraistoria liberalismului (Tact, 2016) a italianului Domenico Losurdo este o carte care ridică multe întrebări și deschide la fel de multe probleme. Titlul este oarecum înșelător pentru că Losurdo nu scrie nici o istorie a curentelor liberale și nici nu studiază doctrina liberală cu rezultatele sale palpabile din societățile democratice dezvoltate. Losurdo, filozof și istoric…
Editura Humanitas traduce și publică o carte de dialoguri între brazilianul Olavo de Carvalho și rusul Alexandr Dughin. Cartea se numește Statele Unite și Noua Ordine Mondială. Dialogurile au avut loc demult, prin 2011. Cartea are patru părți – patru întrebări cărora le răspund, alternativ, cei doi. Cine sînt autorii? Olavo de Carvalho În România,…
Cartea autorului american Sam Harris, Sfârșitul credinței. Religie, teroare și viitorul rațiunii, a fost scrisă imediat după atentatele de la 11 septembrie 2001 și publicată la New York în anul 2004. Anul acesta a fost tradusă și în limba română. Având în vedere evoluția evenimentelor din cei 15 ani care s-au scurs de la atentatele…
George Neagoe a publicat o carte despre colaboraționismele cu regimul comunist ale lui Ștefan Augustin Doinaș, cu sprijinul academic al mandarinului Nicolae Manolescu. Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș (Cartea Românească, 2013) deschide orizontul unei tematici mai largi despre interacțiunile dintre intelectualitate și putere. Tocmai de aceea, George Neagoe inițiază un nou șantier de lucru…
Atunci când te confrunți cu intelectualii români, orice alt intelectual român de prin preajmă are slăbiciuni pentru unii și antipatii viscerale pentru alții. Când folosim cu lejeritate sintagma intelectuali îi avem în vedere exclusiv pe poeți, romancieri, critici literari, istorici, filozofi și, categorie universală în România, „eseiști”. Cumva, oamenii de știință pot fi geniali „ingineri”…