Pe data de 23.05.2014 Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții anunța rezultatele unui concurs pentru burse de cercetare post-doctorală. Pentru cine participase la acest concurs rezultatele erau previzibile: puteai anticipa rezultatul după apartenența instituțională a candidaților sau după amabilitatea sau chiar solicitudinea cu care au fost tratați de membrii comisiei. Întreaga organizare a concursului a fost defectuoasă, nerespectând nici cele mai elementare norme în materie de metodologie sau de transparență. Acesta este motivul pentru care un grup de cercetători ce au participat la acest concurs s-au hotărât să ceară anularea și reorganizarea sa.
În acest scop a fost scrisă următoarea petiție care a fost trimisă domnului Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (Academia Română), domnului Acad. Ionel Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, Autorității de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU), și domnului Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene. În caz că nu vom primi un răspuns satisfăcător din partea acestor instituții vom trimite cererea către organismele europene abilitate, respectiv Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, doamna Vassiliou Androulla și Comisarul European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, doamna Máire Geoghegan-Quinn. Petiția a fost semnată până acum de un grup de cercetători care au participat la concurs și de un grup de susținători ai acestui demers. Cei care mai doresc să o semneze o pot face pe site-ul petitieonline unde a fost de asemenea postată.
Către domnul Prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (Academia Română),
Către domnul Academician Ionel Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române,
Către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU),
Către Domnul Eugen Orlando Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene,
PETIŢIE
Stimaţi destinatari,
Suntem un grup de cercetători post-doctorali care au candidat la concursul organizat în luna mai 2014 în vederea acordării de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” (POSDRU/159/1.5/S/141086). Concursul a fost coordonat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), în calitate de beneficiar, cu colaborarea instituţiilor partenere în acest proiect: Institutul de Sociologie (IS) şi Institutul de Economie Naţională (IEN) ale Academiei Române, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti (UNEFS) şi Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANI).
Date fiind deficienţele grave ale modului în care a fost organizat acest concurs, vă solicităm anularea acestuia şi organizarea unui nou concurs, care să urmeze o metodologie clară şi transparentă şi în cadrul căruia evaluarea să fie realizată de o nouă comisie, alcătuită din membri care să nu se afle în conflict de interese.
Iată, mai în detaliu, care au fost deficienţele grave pe care le-am constatat:
1. Metodologia a fost insuficient de clară şi neadaptată diversităţii proiectelor depuse:
1.1. Nu au fost precizate structura şi dimensiunile pe care trebuie să le aibă proiectul de cercetare depus de candidaţi, aşa cum s-a întâmplat la alte concursuri organizate, în această perioadă, prin proiecte POSDRU, Axa prioritara 1, DMI 1.5 (cum ar fi cel organizat de Academia Română). Un format tip al proiectului ar fi fost necesar pentru evaluarea comparativă a proiectelor depuse, care se încadrează în domenii foarte variate. (Această varietate era de aşteptat, având în vedere că una dintre condiţiile de înscriere pentru candidaţi a fost „Să prezinte un proiect de cercetare din orice domeniu ştiinţific care să implice o componentă socială importantă”.)
1.2. Criteriile de evaluare nu au fost precizate în mod clar (nici înainte de începerea concursului, nici după terminarea lui). Informaţiile despre ponderea atribuită aspectelor evaluate au fost publicate pe site-ul ICCV abia pe 23 mai, odată cu rezultatele finale, şi într-o formă insuficient de precisă, spunându-se că „în nota finală au fost incluse: activitatea de cercetare ştiinţifică – în proporţie de 20%; calitatea proiectului de cercetare şi relevanţa acestuia pentru obiectivele urmărite de proiectul ID 141086 (pluri şi interdisciplinaritate cu impact social) – în proporţie de 50%; susţinerea proiectului prin interviu – în proporţie de 30%”. Dar aceste ponderi nu sunt precizate, separat, în tabelul rezultatelor finale, care ar fi trebuit să comunice nu doar punctajul final, ci şi punctajul obţinut de candidaţi la fiecare dintre aceste aspecte: „cercetarea ştiinţifică”, „calitatea proiectului de cercetare” şi „susţinerea proiectului”.
2. Evaluarea nu s-a desfăşurat conform Metodologiei anunţate: înaintea interviului nu s-a realizat o evaluare ştiinţifică a dosarelor, ci doar o analiză tehnică a eligibilităţii candidaţilor, ceea ce a afectat în mod grav evaluarea prin interviu.
În Metodologia concursului se preciza că „selecţia pentru bursele postdoctorale se face prin evaluarea dosarelor depuse, a proiectului individual de cercetare ştiinţifică, susţinut în faţa comisiei.” Având în vedere această precizare şi faptul că raţiunea de a fi a interviului este tocmai aceea de a permite membrilor comisiei să aprofundeze evaluarea prealabilă a dosarelor, ar fi trebuit ca dosarele să fie evaluate înainte de interviu. Considerăm că acest lucru nu s-a întâmplat şi că în cele trei zile dintre ultima zi de înscriere (15 mai) şi prima zi de interviu (19 mai) a avut loc doar o analiză tehnică a dosarelor (după criteriul apartenenţei la un institut/centru de cercetare), şi nu o evaluare ştiinţifică a lor. Există două raţiuni pentru care susţinem acest lucru:
2.1. Lista cu participanţii la interviu (publicată pe site-ul ICCV chiar în noaptea de dinaintea zilei interviului) menţiona numai faptul că aceştia sunt eligibili, şi nu cuprindea punctajul obţinut în urma unei evaluări a dosarului, adică a „cercetării ştiinţifice” (20% din nota finală) şi a „calităţii proiectului de cercetare” (50% din nota finală). Având în vedere numărul mare de candidaţi înscrişi (319), perioada cuprinsă între ultima zi de înscrieri şi ziua interviului ar fi trebuit prelungită, astfel încât să permită evaluarea ştiinţifică a tuturor dosarelor.
2.2. Pentru foarte mulţi dintre candidaţii intervievaţi, a fost evident faptul că membrii comisiei nu cunoşteau proiectul inclus în dosar, având în vedere întrebările neinformate şi insuficient de precise pe care le-au adresat candidaţilor (întrebări mult prea generale, care adesea nu aveau o legătură clară cu proiectul). Faptul că membrii comisiei nu cunoşteau deja proiectele candidaţilor a afectat în mod grav susţinerea proiectului la interviu – care a avut o pondere de 30% din nota finală! Candidaţii nu puteau susţine în mod adecvat un proiect de 10-15 pagini în doar 5-10 minute, în faţa unei comisii care nu-l citise.
Perioada foarte scurtă de timp dintre ultima zi de interviu (21 mai) şi ziua afişării rezultatelor finale (23 mai) ne face să credem că dosarele nu au fost evaluate nici în urma interviului, ceea ce decredibilizează profund rezultatele finale primite de cei 231 de candidaţi intervievaţi, având în vedere că experienţa ştiinţifică şi calitatea proiectului de cercetare – reprezentând, împreună, 70% din nota finală – puteau fi evaluate în mod corespunzător numai printr-o lectură atentă a dosarelor, şi nu printr-un interviu de maxim 10-12 minute.
Faptul că nu a fost realizată o evaluare ştiinţifică atentă a dosarelor şi că nu a existat un interes real de a evalua candidaturile depuse reiese şi din modul în care arată notele finale primite de candidaţi. În primul rând, nu se precizează cum s-a ajuns la aceste note: nu se precizează punctajele intermediare pe care candidaţii ar fi trebuit să le obţină la cele trei aspecte: experienţa ştiinţifică, calitatea şi relevanţa proiectului de cercetare şi susţinerea prin interviu. În al doilea rând, este de remarcat faptul că notele celor 231 de candidaţi intervievaţi se grupează în câteva mari calupuri, fără valori intermediare: nota 10 (32 candidaţi); nota 9,90 (5 candidaţi); nota 9,70 (3 candidaţi); nota 9,20 (2 candidaţi); nota 9,10 (12 candidaţi); nota 9,00 (25 candidaţi); nota 8,90 (84 candidaţi); nota 8,80 (45 candidaţi); nota 8,70 (17 candidaţi); nota 8,60 (6 candidaţi). Acest tablou sugerează faptul că s-a realizat o notare generală a candidaturilor, fără o atenţie acordată particularităţilor fiecărui proiect în parte. De asemenea, trebuie remarcată diferenţa foarte mare dintre nota ultimului candidat admis (9,70) şi nota primului candidat respins (9,20), care indică faptul că s-a dorit evitarea posibilităţii ca lista celor admişi să se modifice în urma contestaţiilor depuse de cei respinşi.
3. Condiţiile de eligibilitate au fost modificate pe parcurs de două ori, ultima oară după încheierea înscrierilor (15 mai), şi anume chiar în prima zi de interviu (19 mai).
3.1. La înscriere, candidaţii au aflat că trebuie să includă în dosar un document care nu se afla pe lista documentele necesare cuprinsă în Metodologia concursului (publicată pe 28 aprilie), şi anume: o adeverinţă care să ateste apartenenţa la un institut/centru de cercetare. Necesitatea de a prezenta această adeverinţă nu era menţionată nici în documentul intitulat „Clarificare condiţii de eligibilitate”, publicat pe site-ul ICCV în data de 9 mai (deci la trei săptămâni după comunicatul iniţial privitor la lansarea programului, publicat pe 17 aprilie)1.
3.2. Chiar în ziua interviului, candidaţii declaraţi deja ca eligibili au fost informaţi că trebuie să fie şi salariaţi ai institutului/centrului respectiv, ceea ce i-a exclus, de pildă, pe cei care sunt membri ai unor centre de cercetare din cadrul facultăţilor de profil, unde cel mai adesea nu se pune problema remuneraţiei pentru tinerii cercetători post-doctorali. Acest criteriu a fost însă aplicat în mod arbitrar, deoarece au fost candidaţi care, deşi aveau aceeaşi afiliere (nesalarizată), au fost unii respinşi, iar alţii admişi la interviu. Mai mult, 34 dintre candidaţii declaraţi iniţial ca neeligibili au depus contestaţii, iar 25 au primit „aviz favorabil”, devenind eligibili. Faptul că 74% dintre contestaţii au fost considerate justificate decredibilizează şi analiza tehnică a dosarelor.
În concluzie, criteriile de eligibilitate trebuiau anunţate în mod clar înainte de începerea perioadei de înscrieri, pentru a nu induce atâţia candidaţi în eroare, lăsându-i să lucreze la proiecte şi, pe unii dintre ei, chiar să vină până la Bucureşti pentru interviu, crezând că sunt eligibili. În plus, analiza tehnică a dosarelor – după criteriul eligibilităţii – trebuia făcută chiar la înscriere, şi nu ulterior. Chiar şi analiza făcută ulterior nu a fost una precisă şi fermă, având în vedere că în tabelul cu candidaţii eligibili erau menţionate, în dreptul numelui unora dintre ei, diferite documente ce încă urmau să fie aduse pentru ca aceştia să fie consideraţi realmente eligibili. Toate aceste deficienţe demonstrează incapacitatea de a organiza concursul într-un mod corespunzător.
Dar cel mai grav aspect cu privire la introducerea drept criteriu de eligibilitate a adeverinţei de salariat al unui centru/institut de cercetare este următorul: acest criteriu atacă una dintre raţiunile de a fi ale burselor POSDRU, care sunt menite să-i sprijine şi pe aceia care nu au încă o sursă de venit care să le permită să se dedice cercetării. Mai precis, restrângerea eligibilităţii la cei care sunt deja angajaţi ca cercetători, deci şi-au început deja cariera în cercetare, contravine unuia dintre principalele obiective operaţionale ale Domeniului Major de Intervenţie 1.5 – Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării, aşa cum sunt acestea precizate în Documentul cadru de implementare a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2007-2013), unde se spune: „Sprijinirea doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctoranzi are ca scop îmbunătăţirea participării la programe doctorale şi post-doctorale, dezvoltarea mobilităţii academice pentru doctoranzi şi cercetători şi creşterea atractivităţii şi motivaţiei pentru alegerea unei cariere în cercetare” (p. 50).
4. Modul de desfăşurare a concursului a încălcat principiul egalităţii de şanse şi tratament
4.1. Nu au fost trataţi în mod egal candidaţii din Bucureşti şi cei veniţi din afara Bucureştiului.
Lista cu candidaţii eligibili, admişi la interviu, a fost publicată pe site-ul ICCV abia pe 19 mai, în ziua interviului, la ora 00:15, interviurile începând la ora 9 dimineaţa. Au fost mulţi candidaţi care au călătorit în acea noapte spre Bucureşti pentru a afla la faţa locului că nu sunt eligibili. Multor candidaţi declaraţi iniţial ca neeligibili li s-a permis să aducă adeverinţele de salariat pe 19 mai, ceea ce a condus la o nouă discriminare între candidaţii din Bucureşti şi cei veniţi din provincie, aceştia din urmă nemaiputând aduce adeverinţele.
4.2. Participanţii la interviu nu au fost trataţi în mod egal: durata interviului şi tipul de întrebări adresate au variat în mod nejustificat de la un candidat la altul.
Unii candidaţi au fost intervievaţi 3-4 minute, alţii 10-12 minute. Mulţi dintre candidaţi nu au fost lăsaţi să-şi prezinte proiectul (mai ales cei care au stat foarte puţin la interviu) şi/sau au primit întrebări care nu aveau legătură cu proiectul:
– unii candidaţi au primit întrebări legate de experienţa de cercetare şi locul de muncă – aspecte care nu făceau obiectul interviului şi erau deja prezente în dosar;
– alţi candidaţi au fost întrerupţi din susţinerea proiectului prin întrebări neinformate şi sentenţioase, menite să sugereze că proiectul nu este suficient elaborat sau este lipsit de valoare;
– alţi candidaţi au primit întrebări critice privitoare la aspectul fizic al dosarului; şamd.
În plus, mai mulţi candidaţi au semnalat faptul că, în cadrul interviului, au primit întrebări de la persoane ce păreau a face parte din comisie, dar care nu sunt menţionate în lista cu membrii comisiei publicată ulterior pe site-ul ICCV.
5. Membrii comisiei de evaluare s-au aflat în conflict de interese.
Dintre cei 40 de candidaţi admişi, 32 sunt activi în instituţiile implicate în proiect, conform tabelului cu candidaţii eligibili, publicat în ziua interviului: 15 la ICCV (15 admişi din 16 înscrişi); 7 la UNEFS; 4 la IEN; 3 la IS; şi 3 la ANI. Având în vedere componenţa comisiei de evaluare a post-doctoranzilor, fiecare dintre membrii comisiei s-a aflat în conflict de interese, prin aceea că a participat la evaluarea candidaţilor afiliaţi instituţiei pe care o reprezintă.
În acest moment, componenţa comisiei de evaluare nu mai este publică; ea a fost făcută publică pentru prima dată abia în dimineaţa de 23 mai, pe site-ul ICCV, dar informaţia respectivă a fost retrasă după doar câteva ore – probabil, pentru a masca conflictul de interese existent în cazul evaluării majorităţii candidaţilor admişi. Ţinem să precizăm că noi nu contestăm dreptul acestor persoane de a candida, ci semnalăm faptul că ei au fost evaluaţi de persoane active în aceleaşi instituţii şi care, de aceea, nu ar fi trebuit să ia parte la evaluarea candidaţilor respectivi; ar fi trebuit înlocuite de evaluatori independenţi, după caz.
Având în vedere că 32 dintre candidaţii admişi sunt activi în instituţiile implicate în proiect, ar trebui să fie făcute publice şi analizate temele proiectelor lor de cercetare, pentru a se vedea dacă acestea nu coincid cumva cu temele de cercetare actuale ale instituţiilor respective – ceea ce ar reprezenta un caz de dublă finanţare.
Toate aceste deficienţe ale organizării concursului pentru acordarea de burse post-doctorale prin proiectul „Pluri şi interdisciplinaritate în programe doctorale şi post-doctorale” pun în mod grav sub semnul întrebării intenţia reprezentanţilor instituţiilor implicate în proiect (ca beneficiar şi parteneri) de a evalua în mod obiectiv şi echidistant proiecte de cercetare ce se înscriu în domenii foarte diferite şi de a admite cercetători care nu sunt activi la instituţiile implicate în proiect.
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm să dispuneţi anularea concursului şi organizarea unui nou concurs, după următoarele criterii:
1. Să aibă o metodologie clară şi transparentă, prin anunţarea de la bun început a criteriilor de eligibilitate;
2. Să presupună o perioadă de timp rezonabilă pentru evaluarea ştiinţifică a dosarelor depuse, înaintea interviului (cu publicarea rezultatelor obţinute de fiecare candidat în urma acestei evaluări);
3. Interviul să fie dedicat exclusiv susţinerii proiectului, ca răspuns la întrebări informate şi aplicate despre proiect;
4. Evaluarea dosarului şi evaluarea interviului să respecte principiul egalităţii de şanse şi tratament între toţi candidaţii, indiferent de domeniul lor ştiinţific şi de apartenenţa lor instituţională – ceea ce impune formarea unei comisii de evaluare care să nu se afle în conflict de interese cu candidaţii evaluaţi.
Data: 28 mai 2014
Semnatarii petiţiei (lista este deschisă)
Candidați
Dr. Elena Dragomir (Ştiinţe Sociale, Istorie politică)
Dr. Monica-Elena Mitarcă (Ştiinţele comunicării)
Dr. Ana-Maria Despa (Istorie)
Dr. Ana Camelia Dinu (Filologie)
Dr. Sorin Gog (Sociologie)
Dr. Andreea Matache (Urbanism, Antropologie urbană)
Dr. Ileana Borţun (Filosofie)
Dr. Sebastian-Florin Rusu (Ştiinţe sociale, Istorie politică)
Dr. Alina-Viorica Pop (Psihologie)
Dr. Paul Marinescu (Filosofie)
Dr. Iuliu Crăcană (Istorie)
Dr. Diana Maria Mărgărit (Ştiinţe politice)
Dr. Zsuzsa-Kinga Plainer (Filologie)
Dr. Vlad Mitric (Arhitectură)
Dr. Gelu Cristian Sabău (Filosofie)
Dr. Constantin Crăiţoiu (Sociologie)
Dr. Cristian Şipeţean (Relaţii internaţionale, Studii europene)
Dr. Anita Sterea (Istorie)
Dr. Aurelian Giugăl (Ştiinţe politice)
Dr. Emanuel Conţac (Filologie)
Dr. Florentina-Nina Mocănaşu (Sociologie)
Dr. Iulia-Delia Bălăican (Istorie)
Dr. Alexandru Năstase (Filosofie)
Dr. Adrian Bojenoiu (Filosofie)
Dr. Şerban Comşa (Medicină)
Dr. Ovidiana-Raluca Bulumac (Sociologie)
Dr. Ionuţ Mavrichi (Sociologie)
Dr. Emilian Colceru-Mihul (Ştiinţe politice)
Dr. Mihaela Andreea Ionescu (Psihologie)
Dr. Miroslav-Valeriu Taşcu-Stavre (Ştiinţe politice)
Dr. Ioana Vrăbiescu (Ştiinţe politice)
Dr. Dănuţ Ioan Craşovan (Psihologie)
Dr. Anca Velicu (Sociologie)
Dr. Ionela Carmen Boşoteanu (Filosofie)
Dr. Pompiliu-Nicolae Constantin (Istorie)
Dr. Dragoş Horia Buhociu (Urbanism)
Dr. Csata Zsombor (Sociologie)
Dr. Sorin Cleşiu (Istorie)
Susţinători
Dr. Simion Mihaela, Istorie
Dr. Ştefan Guga, Sociologie şi Antropologie
Drd. Mihai Laurenţiu Fuiorea, Filosofie
Dr. Adriana-Mihaela Macsuţ, Filosofie
Dr. Petre Opriş, Istorie
Drd. Ştefan Grosu, Filosofie
Dr. Arthur Suciu, Filosofie
Drd. Iulia-Victoria Neagoe, Inginerie civilă şi instalaţii
Dr. Anda Căpraru, Filosofie
Dr. Cătălin Sturza, Filologie
Drd. Otilia Constantin, Istorie
Dr. Alexandru Racu, Ştiinţe politice
Dr. Ileana Racheru, Științe politice
Dr. Emanuel Copilaș, Relații internaționale și studii europene
Dr. Bogdan Duca, Științe politice
Dr. Doina-Cristina Rusu, Filosofie
Drd. Bogdan Olariu, Geografie
Dr. Daniela Osiac, Istorie
Dr. Sora Adriana, Filosofie
