Dragă Ștefan,
Oare tu ai fost vreodată îndrăgostit? Pierdut în ambrozia amorului? Nu cred, căci ti-a fost frică. Ai fost speriat să iubeşti, să te abandonezi, şi să adori un om fără să aștepți nimic în schimb. Dar te înţeleg, căci ţi-e imposibil prin însăși natura ta. Am citit multe despre tine. Unii te numesc un inadaptat, majoritatea, un intelectual şi există unii care spun despre tine că eşti nebun. Şi cred despre tine că eşti toate astea și mai mult.
Am observat la rândul meu multe despre tine. Prin natura ta, îţi era imposibil să te adaptezi la o societate pe care o considerai inferioară ţie, să ajungi să iubeşti dezinteresat o femeie, căci tu nu înțelegeai ce e iubirea. Ai fost în stare să construiești o întreagă filozofie în jurul unui sentiment a cărui voluptate ţi-a fost străină. Pentru tine, dragostea a fost un schimb unilateral, poate un joc de putere. O priveai pe Ela ca pe ceva sigur, o ființă care îţi era supusă tocmai prin virtutea sentimentelor sale. Era, trebuia să fie a ta, dar tu nu erai al ei, cel puţin nu voiai să fii. Şi tocmai pentru că a avut slăbiciunea să te iubească, i-ai arătat milă. Ai fost dispus să te prefaci că o iubeşti la început, ca mai târziu să îţi devină o nevoie. Ela devenise un refugiu pentru tine, sorgintea filozofiei și a analizei la care supuneai constant viaţa. Ai ridicat această femeie pe un piedestal, ai supus-o unui monodeism voluntar, ca mai apoi să o disprețuiești, căci nu a fost capabilă să devină idealul tău.
Prin însăși cuvintele pe care le-ai folosit în a-ţi descrie sentimentele, nu pot crede că tu ai iubit-o, căci nu ai considerat-o egalul tău. Dacă simți milă pentru cineva, înseamnă că poziţia lui ţi se pare inferioară, că te înduri să îl scoţi din starea în care se află, deci ai zis să încerci, să îţi împarți singurătatea cu cineva despre care ştii că nu ar putea fi capabilă să te părăsească, deoarece te iubeşte fără motiv.
Am fost în poziţia Elei în viaţa mea, şi e dureros. Te simţi vulnerabilă, dezbrăcată emoţional în faţa unui om. Devii, fără să vrei, adoratorea unui ţel, care la început pare imposibil. Eşti o fantoşă în mâinile celui pe care îl iubești, tocmai pentru că ai avut nesăbuinţa să te îndrăgostești, liber și fără motiv. Dar dacă cel drag ajunge să te privească ca pe ceva sigur, ca pe o bucată de plastilină în mâinile sale, atunci e mai umilitor decât să nu fii iubită şi cred că aceasta a fost situaţia ta cu Ela.
La început, am crezut ca ajunseseşi să o iubeşti şi eram fericită pentru ea. Își trăia visul, între două braţe drăgăstoase, dar aceleași braţe ar fi avut puterea să o ucidă la orice insubordonare. Ela ar fi trebuit să devină o proiecție a idealului pe care tu îl aveai asupra femeii, să fie cuviincioasă, frumoasă, şi să te urmeze fără să se întrebe de ce. Ela ar fi trebuit să devină umbra ta, dar cred că ai uitat că ea nu era un simplu concept cu care să te joci în mintea ta. Ea era o ființă, cu o viață și cu plăceri proprii, pe care nu ai dorit să le accepți, dar pe care le practicai din orgoliul de a te arăta superior unei vieți pe care nu o înțelegeai. În timp ce Ela își dorea să trăiască, tu iţi doreai să observi, să devii criticul unei vieți, în aparenţă frivolă și fără scop. Erai dezgustat de dorințele femeii pe credeai că o iubeşti, dar în loc să o confrunţi, o analizai. Mânia ta pentru idealul de iubire a devenit evidentă atunci când ai crezut că poziția ta de superioritate şi căsnicia erau spulberate. Simpla bănuială a infidelității a fost destul să trezească nebunia ce sălăşluia sub cinismul analitic. Ai fi fost în stare să ucizi ființa pe care odinioară o adorai. Şi tocmai de aceea iubirea ta, provenită din milă, nu a fost altceva decât o iluzie, căci nu îi oferea libertate persoanei adorate.
Poate am fost tranșantă, rece, sau prea directă, dar am fost odată Ela, si de atunci mi-am promis să nu mai fiu vreodată în acea situatie, să nu mă mai abandonez într-o iubire până când nu ştiu că voi primi un răspuns sincer la sentimentele mele.
Cu respect,
O observatoare a vieţii cotidiene.
de Cristina Ceban
elevă la Colegiul Național „Ion Creangă” din București
