Adevăruri (aproape) banale despre România, rostite pe scena Ateneului

Acum câteva zile, istoricul de origine elvețiană Oliver Jens Schmitt a susținut la Ateneul Român o conferință cu tema „România în 100 de ani”, în cadrul ciclului de conferințe inițiate de Humanitas și intitulate „Despre lumea în care trăim”. Consider că evenimentul este unul notabil, din mai multe puncte de vedere, și sper că va…

Garda merge înainte…

Chestiunea legionarismului interbelic a fost deja analizată în fel și chip. Sursele bibliografice nu încetează să crească în dimensiuni și la număr. Memoriile și mărturiile celor care au participat, în calitate de gardiști, la manifestațiile și momentele de răscruce ale Legiunii în anii 1930-1941, de până la venirea trupelor sovietice și metamorfoza țării în ,,democrație…

Măștile veacului

George Neagoe a publicat o carte despre colaboraționismele cu regimul comunist ale lui Ștefan Augustin Doinaș, cu sprijinul academic al mandarinului Nicolae Manolescu. Asul de pică: Ștefan Augustin Doinaș (Cartea Românească, 2013) deschide orizontul unei tematici mai largi despre interacțiunile dintre intelectualitate și putere. Tocmai de aceea, George Neagoe inițiază un nou șantier de lucru…

De la patriarhalismul tradițional la post-comunismul cu față inumană

Cartea lui Cornel Ban, Dependență și dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc, prezintă o istorie a evoluției economice și sociale a societății românești de la începuturile modernizării sale în secolul XIX, trecând prin interbelic, perioada comunistă post-belică și, în cele din urmă, capitalismul post-comunist de după 1989. Sintagma „economie politică”, prezentă și în subtitlu –…

Privind înapoi spre începuturile regimului comunist

 Privind înapoi. Amintirile unui fost ziarist comunist sunt memoriile lui Sorin Toma, fost redactor șef al ziarului Scânteia în perioada 1947 – 1960. Despre Sorin Toma știam înainte destul de puține lucruri. Unul dintre ele era legat de celebra serie de articole, „Putrefacția poeziei sau poezia putrefacției”, scrise în 1948, al căror scop era marginalizarea…

Democrația românească la fel ca-n anii ’20

Imediat după căderea comunismului în 1989, din nevoia de legitimare a noii elite intelectuale și politice, societatea românească din perioada interbelică devine un punct de reper. În interbelic aveam o democrație reală, sistemul pluripartid funcționa, exista o autentică elită culturală, iar anul 1938 era considerat maximul dezvoltării economice a României moderne. Între timp, mitul interbelicului…