„Eu unul prefer un pungaș independent unui om de treabă lingău.” (Henry de Montherlant) Aproximativ 25% din populația României se află în clipa de față în risc de sărăcie, ceea ce vrea să spună că nu au venituri lunare medii decât cel mult pentru a se hrăni, a se încălzi și a se îmbrăca[i]. Aproape…
Cartea recentă a lui Alexandru Racu, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă, își propune în mod explicit o critică radicală a elitei intelectuale autohtone post-comuniste. De la începutul cărții autorul precizează că demersul său se înscrie în siajul mai larg al criticii hegemoniei neoliberale locale post-decembriste, unul dintre punctele de reper în acest…
Săptămâna trecută am avut ocazia să particip la o dezbatere organizată în cadrul Grupului pentru Dialog Social (GDS) pe tema prezenței religiei în spațiul public și în învățământul școlar. Dezbaterea a fost inițiată în urma semnării protocolului, care a produs atâta vâlvă mediatică, dintre Patriarhia Română, Ministerul Educației și Secretariatul de Stat pentru Culte…
După cum aflăm periodic din statistici și din sondajele de opinie majoritatea românilor își declară apartenența la religia ortodoxă, iar instituția Bisericii Ortodoxe Române se bucură de o încredere ridicată în rândul populației. Deși nu se știe exact la ce anume se referă întrebarea din sondaje referitoare la încrederea în instituția Bisericii, rezultatele lor…
Azi, 29 decembrie 2013, la împlinirea a 150 de ani de la emiterea decretului lui Cuza de secularizare a averilor mănăstirești, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR) a organizat, sub lozinca „Vrem spitale, nu catedrale!”, un miting împotriva finanțării cultelor religioase de la bugetul de stat. Subiectul a reușit să încingă spiritele, cum o face…
Răspuns rapid domnului Emilian Colceru Într-un articol recent, dl. E. Colceru apără viziunea filmului “După dealuri” care ar fi aceea a unei Românii: “profund <<medievală>>, care încă respectă, în medii rurale izolate dominate de Biserică, tradiții contrare modernității”. Trebuie să-i atragem însă atenția autorului ca măicuțele și preotul din film sunt departe de ignoranța, fanatismul…
Un răspuns (întârziat) la articolul lui Aurelian Giugăl, „România medievală față cu (post)modernitatea”, publicat la 2 februarie 2013 Nu mă declar un cunoscător în ale filmului, dar recenta vizionare a peliculei După dealuri (2012, regia Cristian Mungiu) mă determină să încerc un răspuns la problemele formulate de colegul meu de asociație în articolul menționat. Discuția…
Marți seara, pe data de 11 iunie, APCRC împreună cu Institutul Verde și Facultatea de Istorie a Universității București a organizat o altă importantă dezbatere din seria dezbaterilor care poartă, sugestiv, titlul „Teze / Antiteze”. De data aceasta am invitat doi tineri politicieni, pe Remus Cernea și Mihail Neamțu, pentru a discuta despre o…
Regizorii români de după 1989 nu s-au sfiit în a ne prezenta o Românie de-a dreptul degradantă şi, totodată, pitorească pentru străini. Cum ar veni, la marginea estică a Uniunii Europene de acum sălăsluieşte o ţară bizară, ai cărei cetăţeni nu par deloc racordaţi la modernitate. În Balanţa lui Pintilie, Nela, o profesoară ce merge…
În fiecare an, pe 24 ianuarie, sărbătorim dubla alegere a domnitorului Al. I. Cuza. Figura domnitorului este repusă în discuție, inevitabil, cu fiecare aniversare a Micii Uniri. Domnia sa a fost, după cum se spune de obicei, una de maximă însemnătate pentru destinul noului stat proaspăt apărut pe harta Europei. Reformele sale, făcute cu sprijinul generației…