Partidul Social Democrat (PSD) scrie istorie și-și amintește sieși și românilor de vremurile trecute. Social-democrații coboară adânc în epoca post-Convenție, procente de peste 40% obținându-se doar în 1990 (caz special) și 2000 (urmare a terapiei de șoc CDR-iste). Rezultatele de mai jos sunt sugestive: o majoritate absolută (în 1990), un minim de 21,52%, patru valori procentuale de peste 30% și de două ori peste 40% – Figura 1. Nu voi detalia aici motivele pentru care PSD a excelat și Partidul Național Liberal (PNL) a sucombat. S-au scris mii de contribuții în acest sens. Ceea ce voi face aici este o analiză electorală descriptivă, o prezentare regională și județeană a rezultatelor electorale de la Camera Deputaților. Mă voi referi la cele trei partide, PSD, PNL și Uniunea Salvați România (USR). Rezultatele folosite sunt cele prezentate de Biroul Electoral Central (BEC) după numărarea a peste 99% din voturi.
Figura 1. Social-democrații la alegerile parlamentare: 1990-2016
Sursa datelor: Biroul Electoral Central (BEC).
La nivel național rezultatele indică triumful foarte clar al social-democraților – mai mult decât dublul rezultatelor partidului ce l-a secondat: PSD – 45,31%; PNL – 19,95%; USR – 8,92%; Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) – 6,43%; Partidul Alianța Liberalilor si Democraților (ALDE) – 5,62%; Partidul Mișcarea Populară (PMP) – 5,29%; alții – 8,08% (pragul electoral face ca peste 500.000 de români să nu fie reprezentați).
Rezultatele de la nivel național se repetă și la nivel regional, cu diferențele de rigoare însă. Top 3 pentru PSD: Oltenia – 60,41%, Muntenia – 56,06% și Moldova & Bucovina – 52,79% (Figura 2). Nici măcar Transilvania & Banat nu mai este un fief liberalo-democrat, primul loc fiind ocupat și aici tot de PSD – 33,12%. O palidă consolare, în diaspora a câștigat USR-ul – 27,91%, secondat îndeaproape de PNL – 26,04%. Cu mențiunea că cele 103.000 de voturi din străinătate de acum nu înseamnă mare lucru în economia alegerilor.
Figura 2. Alegerile parlamentare din 2016: PSD și PNL pe regiuni geografice
Sursa datelor: Biroul Electoral Central (BEC).
Cele 3 județe de top pentru PSD sunt Giurgiu (peste 68%), Olt (67%) și Buzău (64%). În 22 de județe (din 41) social-democrații înregistrează majoritatea absolută a voturilor. În cazul PNL, județele în care aceștia excelează, și au supremația, sunt Sibiu (peste 39% din totalul voturilor), Alba (36%) și Cluj (27%). Pentru Uniunea Salvați România (USR), rezultatele mari, de peste 10%, sunt înregistrate în București (peste 179.000 de voturi și un procent de aproximativ 25%) și în județele Cluj (cca. 15%), Brașov (14%), Sibiu (14%), Ilfov (13%), Timiș (12%), Iași (10%), plus Diaspora (28%) – Figura 3.
Figura 3. Alegerile parlamentare din 2016: distribuția județeană a procentelor PSD, PNL și USR
Notă: Ordinea județelor pe este – GR, OT, BZ, DB, MH, TR, BT, DJ, IL, AG, BR, VS, VL, GJ, VR, HD, GL, BC, CL, NT, TL, CS, SV, IS, BN, CT, PH, MM, IF, B, BV, AB, TM, AR, BH, SJ, SM, SB, MS, CLUJ, CV, DIASPORA, HR.
Ce știm de mult și avem încă o (re)confirmare la alegerile parlamentare de acum, procentul PSD la nivel județean crește pe măsură ce crește procentul populației agricole din total populație ocupată (Figura 4). Pentru acuratețea rezultatelor, am eliminat din analiză județele Covasna și Harghita, adăugându-le la București și Diaspora. Este o constantă electorală post-decembristă. Social-democrații sunt votați mai mult în județele rurale, cu un procent mai mic al populației urbane. Aici votul ideologic se pare că are sens.
Figura 4. Relația dintre votul pentru PSD (%) și procentul populației agricole la nivel județean
Sursa datelor: Biroul Electoral Central (BEC); Institutul Național de Statistică (INS).
La nivel local, o valoare maximă pentru PSD în Valea Plopilor (județul Giurgiu), cu 282 de voturi din 284 valabil exprimate și un procent de 99,30%. Celelalte 2 voturi au fost distribuite onest: câte unul pentru PNL și USR. Pentru PNL procentul maxim vine, culmea, din județul Teleorman, în localitatea Moșteni liberalii au obținut 714 voturi din 820 (procent de 87,07%). Sunt destule localități în care PNL nu a obținut nici măcar un vot: exemplu Puțu Olarului (județul Vaslui). O analiză detaliată a acestor valori aberante, maxime și minime, ar putea indica nivelul clientelismului local și ponderea lui în stabilirea rezultatului final al alegerilor. În fine, o victorie națională a PSD, cu diferențele regionale de rigoare, un eșec plenar al liberalilor și o nouă apariție (episodică?) pe scena politică – USR.
